Insomnia

Prieteni. Zîmbete. Multe discuții. Discuții despre părinți, viitori copii, frați, probleme. Pe scurt istoria întregului neam. După o decizie spontană de a petrece seara la Rock.  Bere și iarăși împărtășarea gîndurilor. Un schimb de L&M și Gauloises. Muzică a la ”Hit the road Jack”, am ajuns la concluzia că trebuie să cîntăm odată în stradă. Și iarăși bere.  Mă simt împlinită, petrecut timp cu omuleț fain, foarte fain. Vorbit despre cîini și pisici. Na suntem fete :D. Cea mai puternică fază era cea cu cîntecele live, gen ”im solder” (nu am tastatură rusă, din acest nu am scris -ia soldat))). Am cîntat. Deci, sunt azi om fericit. Toate astea azi au avut loc datorită ție și merci pentru asta. Am înțeles azi că Rock-u unește oamenii, deja twice. :D  *Dedicat : Ana Scutari. Deci merci om, tu ești bojica. Ia veriu v Iisusa Hrista ))) If you know what I mean :D

Se schimbă. Totul se schimbă.            Probabil, m-aș întreba de ce oamenii au obiceiul de ”a-și băga piciorul”? Păi am zis - probabil m-aș întreba. Nu mă mai afectează. Atunci de ce scriu? Hmm cred că e firesc să te împărtăși cel puțin blogului, dacă tot ești ateu.            Eu iubesc oamenii - iubesc majoritatea din ei. Sunt și alții, însă nu-i urăsc, căci sunt doar alții. Altceva e cînd omul trece dintr-un label în altul. ABIDNA aș zice eu.           Nu m-ai ieși din casă cu o oră înainte de cea stabiltiă, doar pt a-ți lua un ceai roșu și altul verde, fumînd un Marlboro, un Camel sua un Rich. Acum e altfel, ajungi la destinație zici un ”bună dimineața” rece, arunci o glumă pentru a descărca atmosfera de minusuri și îți cauți de ale tale.          Nu m-ai sunt discuțiile cele nebunatice, întinse în miliarde de ore. Ne schimbăm, ne metamorfozăm în niște fluturi de aia c...