Atunci ploua. Era un El și o Ea. Defapt, întotdeauna sunt acești doi. În seara aceea, se întîlnise a doua oară. Sigur se vedeau permanent, în fiecare zi, însă atunci se întîlnise. Ziua ea plîngea, plîngea mergînd pe drum cu o altă ea. De ce? Erau chestii de familie, legate de un dor - un dor nebun ce o despărțea de soră-sa și de micuțele două fetițe. El era în acel moment cu ei în oraș și a văzut-o. Nu cred că l-a influențat cumva starea Ei, poate pur și simplu era momentul să îi ofere umărul său bărbătesc. Stăteau cu toții la o masă, vorbeau despre cetățenie română, glumeau de faptul cum Ea s-a schimbat, de maniera Ei de a vorbi, alde ”prea corect” pentru o copilă pe care o știau ei. Ședeau, vorbind de BAC. Na, mă rog toți acuma vorbesc de BAC - e normal, adica cam banal, dar e normalitate. Știind că acasă o așteaptă un tată din cale afară sentimental se grăbea acasă. Luînduși rămas bun, a ieșit. Din urmă a ajuns-o El. Avea țigara aprinsă și îi zise că merge cu dînsa p...
When someone catches your dream