Și iarăși buna. Demult nu am mai scris... Îmi e greu acuma să leg macar două cuvinte și totuși... Multe s-au petrecut această vară și acuma îmi e greu să revin la viața de zi cu zi, îmi e greu pentru că revin la rutină, la aceeși oameni cărora nu le pasă. Însă, asta deja nu mă mai deranjează. Mă deranjează doar dorul enorm pe care-l duc, dorul de nepoțica mea, dorul de nopți nedormite, de viteză și de alte chestiușe negăndite. Acum vreau doar să uit de tot, să beau un păhar de vin, să fumez o țigară împreună cu Ana, care e de partea cealaltă de monitor. Mi-e dor. Enorm.
When someone catches your dream