Stai practic toată ziua în pat. Nu vrei nimic.
Te simți singur. Îți stă în gît tot ce se întîmplă. Naiba știe ce e. Probabil e acea chestie care o numim rutină.
Eu vreau plimbări lungi și deștepte, cu oamenii pe care nu i-am văzut de miliarde de ani. Vreau cîntece sub ghitară undeva în trecere subterană. Vreau lectură pe scrînciob la poalele unui munte.
Vreau filme noi și nu astea pe care le privesc una și una.
Nu mai vreau să-mi fie frică să schimb ceva.
Da, anume așa - acum e frică. Nu privești filme noi, pentru că ție frică să nu fie la fel de bun ca și celelalte pe care le-ai privit pînă acum. Nu cînți, pentru că ție frică că nu ai să o faci la fel de bine ca altădată. Nu faci nimic nou pentru că ție frică să te dezamăgești, probabil.
Astfel, rutina devine colega ta. Ești doar tu și ea. Și nici o schibare.
Te simți singur. Îți stă în gît tot ce se întîmplă. Naiba știe ce e. Probabil e acea chestie care o numim rutină.Eu vreau plimbări lungi și deștepte, cu oamenii pe care nu i-am văzut de miliarde de ani. Vreau cîntece sub ghitară undeva în trecere subterană. Vreau lectură pe scrînciob la poalele unui munte.
Vreau filme noi și nu astea pe care le privesc una și una.
Nu mai vreau să-mi fie frică să schimb ceva.
Da, anume așa - acum e frică. Nu privești filme noi, pentru că ție frică să nu fie la fel de bun ca și celelalte pe care le-ai privit pînă acum. Nu cînți, pentru că ție frică că nu ai să o faci la fel de bine ca altădată. Nu faci nimic nou pentru că ție frică să te dezamăgești, probabil.
Astfel, rutina devine colega ta. Ești doar tu și ea. Și nici o schibare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu