Ploua. EA somnoroasă a decis că nu ar fi rău să își scoată sufletul în ploaie, să curețe gândurile de gunoi mental și să aieresească acel puțin de adecvat care îl mai are.
Îi era frig, ba prea frig pentru a se reține în ploaie. Fizic a reușit doar să fumeze o țigară în stradă. Ia luat cam 4 minute chestia aia, spiritual însă a stat acolo sub picături de apă o eternitate. Stătea în stradă de parcă a sta în ”nicăieri” sau în „nimic”. Mii de gânduri o cuprindeau atunci, de fapt și acum o cuprind. Gânduri vagi pentru alții și prea vaste pentru EA: ce face? pentru ce face? ce vrea? și dacă vrea în general?.
Probabil, schimbările în viața ei niciodată nu au fost o chestie pozitivă. La început crede că e ok și că nu mai simte rutina. După care vine logicul și îi șoptește că, de fapt, este o proastă care acționează nerațional. Se liniștește cu gândul că e „suka- tânără” și are tot dreptul. Dar în final, ajunge la un moment de meditare non-stop asupra ceea ce este și ceea ce face. Și iarăși ajunge la starea de „depresneak”.
Aș zice eu că metoda ei de a arăta cât de neadecvată, dar puternică; cât de nebună, dar rațională poate fi nu lucrează. Nu lucrează pentru că într-un final ramâne doar EA și EA, față în față cu singurătatea pe care o poartă și cu slăbiciunea pe care o are.
Zic eu că ceea ce este e un mod de viață pe care îl are, o stare de suflet și un mod de a fi. Sau posibil, EI pur și simplu îi place starea aceasta, pur și simnplu îi place să fie singură, dar înconjurată de lume.
Comentarii
Trimiteți un comentariu