Un fel de stare

Sunt zile din astea cand iti pare ca toata lumea si tot universul sunt impotriva ta. Ma rog, poate nu este intentionata chestia asta, dar faptul ramane fapt, totul imprejur te face sa te simti netrebuincios.

In asa zile nu prea intelegi de ce faci un lucru sau altul, nu intelegi care este sensul sa faci macar ceva pentru cineva. Probabil o astfelde stare se numeste "eu m-am z****t" sau e simplu o stare de extenuare care te roade spiritual.

In asa zile intelegi ca vine periaoda unei depresii. Depresie din alea cand ti-e dor de oameni, dar nu vrei sa-i vezi, nici macar sa-i auzi; cand filmele indagite devin iritante, iar muzica prea banala pentru a fi ascultata.
Cineva a zis ca e un fel de placebo effect toate astea. Cica "singura iti bagi in cap toate bredurile astea".

Da, poate e asa, insa poate e si o incercare prea brusca de a trece de la un mod de viata la altul.

Probabil mai e nevoie de timp pentru a simti iarasi ca esti important si ca da contezi.

Probabil tot ce avem la moment e timpul.