Eu l-am știut

Ați întîlnit vreodată un om în care coexistă și dragoste fără margini și indiferență rece?

Eu l-am știut și pot să spun că a fost unul deosebit Nu pot să-i rostesc acum numele , dar aș prefera în continuare să-l numesc A. Unii îl iubeau enorm, alții în aceeași măsură îl urau, iar eu, eu îl admiram. Pentru aceasta am multe motive, dar am să numesc doar căteva.A avea un dar rar, întîlnit doar la unul din o sută de oameni, darul de a fascina oamenii cu vocea.  Glasul lui nu seamăna cu un oarecare altul, acesta nu era un tenor, dar și nu un bariton, era ceva la mijloc, unic în felul său.

El își avea propria imagine de un tip rece și în același timp putea lumina și încălzi. Îi plăcea să rîdă, să vorbească mult, îl vedeam deseori  zîmbind, iar în momente cînd se simțea cu adevărat bine - era sincer, peste măsură sincer. Era atît de plăcut să privești cum el povestește ceva interesant și intrigant. În astfel de momente, arăta așa de parcă se întorcea  în trecut și începea să gesticuleze, iar fața îi exprima toate emoțiile. Cu toate acestea, în privirea sa, puteai să prinzi o scînteie de mîndrie și aroganță. În acestă privire   se citeau bine sentimentele și trăirile sale.Și nu mi-a placut niciodată să ma uit în ochii lui, căci nu mă puteam desprinde de ei, avea privirea hipnotică.

Lumea interioara a lui A era greu de perceput, deoarece avea anumite reguli și ciudășenii după care se conducea. Dacă zicea că îi plac animalele, atunci devenea un vegetarian și  opta pentru excluderea numerelor cu animale din circuri. Schimbări radicale – revelate numai în zona sa de confort.

A poate fi numit un romantic-singuratic, pentru care  sentimentele sunt pe primul plan. El prefera singurătatea, atitudinii cinice și falsului. Era oarecum închis, și nu lăsa sufletul său la îndemîna străinilor. Aprecia foarte mult relațiile de familie, prin urmare, întîlnea întotdeauna Anul Nou și Crăciunul cu familia.

A. întruchipa o fire puternică, volitivă , foarte optimistă și veselă, care își stabilea obiective, scopuri pe care le atingea mereu. În același timp, îmi apare în memorie, fiind aidoma unui copil naiv și emoțional. Probabil, datorită acestor calități el reușea să înțeleagă bine oamenii și era un sprijin sigur în orice situație, știind cum să asculte și ce sfat să dea.

Desigur nu era permanent așa, pentru că uneori îi plăcea să se relaxeze și să urmărească viața dintr-o altă latură. Cel mai important este faptul că acest tînăr aprecia și respecta foarte mult simpla prietenie, în care el rămînea a fi un frate mai mic a fiecărui din împrejurarea sa.

De cele mai multe ori un om are mai multe caractere: unul pe care-l crede el, altul pe care i-l da publicul si un al treilea pe care nici unul, nici altul nu-l pot desluși niciodata, si care e cel adevarat. Așa erau și caracterele lui A. Nimeni nu a reușit să-l cunoască deplin, căci se uitau la el ca la un tablou neterminat, toți vedeau culorile și formele și nimeni nu vedea adevăratul sens al acestora. Eu l-am știut.