Treceți la conținutul principal

24.08.1994 - 03.11.2011

81 pentru cineva este doar un numar, o combinație de cifre. Pentru mine e mult mai mult, este o veșnicie.
Veșnicia aceasta se strecură prin degete, lasă amintiri. Îmi pare rău, îmi pare foarte rău că nu am spus multe atunci cînd aveam cui spune. Îmi pare rău că nu am arătat cît de importantă îmi era prietenia și pur și simplu prezența ta. Au trecut 81 de zile, 4860 de ore - ore în care tu nu m-ai ești.
Știu că deja nu m-ai contează, dar totuși scriu. Nu știu poate asta îmi pare o soluție, îmi pare că totuși îmi  auzi gîndurile. Îmi pare rău că nu am fost mereu sinceră, știu că de multe ori tu erai persoana care îmi nimerea sub mîna fierbinte. Mulțumesc că ai fost mereu sincer, atunci cînd nu îti plăcea ceea ce zic, sau cînd vroiai ceva, ba chiar cănd ai spus că mă placi. Ai spus-o de multe ori și mulțumesc, și totodată scuză little bro.
 24.08.1994 - 03.11.2011 (RIP Artur)


P.S. Fi-ți sinceri cu oamenii dragi, nu ascundeți niciodată sentimentele, aruncați masca deoarece într-o zi toate nu ve-ți această ocazie și atunci ve faceți?
Da, cînd ve-ți sta în singurătate o să regretați, o să numărați acelea 81 de zile și o să vă necăjiți pentru ceea ce nu ați spus din anumite motive sau principii, care nu merită să fie puse pe prim plan. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

peace...

Sunt zile mai triste, sunt numai zile pentru că vine seara și nu este la fel. E bucurie mare să ai un omuleți care doar printr-un link să-ți dea o doză de energie și o bucățică de suflet. Păi, norocul meu că este o micuță care îmi fură somnul, îmi mănîncă din tristeți și mă face să trăiesc mai mult.

...

Urmează câtevă rînduri de jăluială. Blin, e destul de obositor pentru cei din jur să audă doar jăluieli, e destul de zaibitor și etc. ÎNȚELEG... Dar... cînd ești obosit de fiecare zi care vine, cînd încă nu ai reușit să deschizi bine ambii ochi dar deja urăști totul din jur cred că nu te interesează ce simt ceilalți. .. cînd acei cîțiva oameni care îți erau aproape se îndepărtează, потому что хрен знает почему și cînd tu vezi ignorul lor activ - nu te mai interesează ce simt alții. ... cînd de fiecare dată cînd ți se promite că vei avea sărbătoare, tupo se ignoră/ se uită/ se хрен его знает что, atunci cam nu-ți pasă ce simt alții. ... cînd tot ce auzi de zi cu zi sunt doar „băi da tu te-ai îmbolnăvit? arați cam rău!”, atunci cam deloc nu îți pasă de oameni. SINCER. Da, de acord, noi singuri ne creăm fiecare zi, da noi singuri suntem creatori și toate puterea e în mintea noastră și blah blah blah de genu dat. Dar dacă dai la o partee tăt bullshitul ăsta că tipo noi sunt...

Salut falsitate

Se schimbă. Totul se schimbă.            Probabil, m-aș întreba de ce oamenii au obiceiul de ”a-și băga piciorul”? Păi am zis - probabil m-aș întreba. Nu mă mai afectează. Atunci de ce scriu? Hmm cred că e firesc să te împărtăși cel puțin blogului, dacă tot ești ateu.            Eu iubesc oamenii - iubesc majoritatea din ei. Sunt și alții, însă nu-i urăsc, căci sunt doar alții. Altceva e cînd omul trece dintr-un label în altul. ABIDNA aș zice eu.           Nu m-ai ieși din casă cu o oră înainte de cea stabiltiă, doar pt a-ți lua un ceai roșu și altul verde, fumînd un Marlboro, un Camel sua un Rich. Acum e altfel, ajungi la destinație zici un ”bună dimineața” rece, arunci o glumă pentru a descărca atmosfera de minusuri și îți cauți de ale tale.          Nu m-ai sunt discuțiile cele nebunatice, întinse în miliarde de ore. Ne schimbăm, ne metamorfozăm în niște fluturi de aia c...