Königsberg

Această vară am vizitat- pe soră mea. Pentru prima dată am fost la ea și pentru prima dată am văzut „bătrînul” Königsberg. 

Nu cred că am văzut alt oraș mai plin de istorie, reflectate în arhitectură, în natură, în oameni. 

Prima mea zi în actualul Kalinigrad, nu a cunoscut mari descoperiri. Am văzut doar vechile porți prin care înainte treceau toate drumurile și care acum au rămas istorioare.

După aceasta a început aventura mea nemaipomenit de săxi, pentru că altfel nu o pot descrie. 

Frigărui pe malul mării baltice, care în mijloc de vară este extrem de rece. Am intrat totuți în apă, pentru că e păcat să nu înoți macar cîteva secunde în marea baltică, atunci cînd o vezi pentru prima oară.

Monumente frumoase a lui Petru I și a Ekaterinei, chiar pe mal. Împrejur natură, totul verde. Străzile înguste, curate și foarte încurcate. Ne-am rătăcit acolo de vreo 3 ori, cu toate că soră mea știe destul de bine orașul, pentru că un timp era șofer în poliție. 

Petru I , monument pe malul mării Baltice

Cel mai memorabil loc unde am fost, era desigur mormîntul lui Emannuel Kant. Acesta se află în spatele la  Königsberger Dom (catedrală, care este de fapt centru istoric și cultural al orașului). Emannuel Kant a fost, de fapt, ultimul înmormîntat în această catedrală. 

Pentru prima dată, tot în Kaliningrad, am văzut una dintre primele penitenciare pentru femei. Arată groaznic, chiar foarte, cu atît mai mult că este puțin ruinat la moment. Aceasta îi oferă și mai multă sumbritate. 

Era o fază foarte interesantă în drum spre casa buneilor. Și anume „ шлюз”. Nuștiu cum să-i zic în română, ideea  e că această chestie ajuta corăbiile să treacă de la un nivel la altul. Adică, să presupunem că există un fel de prăpastie, gen cascadă, construcția dată ridica nivelul apei și ajuta corăbiile să treacă în jos, unde cădea  cascadul.

Multe încă au fost văzute, de multe am rămas impresionată. Oraș mega frumos, care merită văzut. 

Dor nebun.

Regina Ecaterina