Un an. Mai exact aproape un an. Atît a trecut de cînd nu am la tine și puțin mai mult decît un an de cînd nu te-am vîzut.Vorbeam practic fiecare zi, uneori cu poza ta, alteori cu istoria mesajelor noastre care s-a salvat pe net.
Duminica, am să te vizitez. Dacă voi avea puteri, am să și vorbesc cu tine. Știu că n-o să am răspuns, important e că totuși am să vorbesc.
TU - tu ai să fii acolo cu mine, însă n-o să te simt. De ce vin atunci?
Vin ca să știi că nu te uit, vin pentru că își duc dorul, vin pentru că aproape un an tu nu mai ești, dar eu încă sper că vei apărea într-o zi pe drum cu un zîmbet de ăla luminos cum aveai numai tu și vei zice ”noroc!”
Comentarii
Trimiteți un comentariu