Noaptea a fost plină de istorii, a lăsat un car de amintiri, a creat noi impresii despre oameni. A trecut lin în dimineață, de fapt nu era lin, era funny această trecere.Dimineața pentru mine s-a început la orele 15 și ceva minute, atunci m-am trezit. M-ă simțeam mai mult decît pur și simplu rău. Corpul mă trimitea acolo unde nu a fost niciodată, capul gîndea ceea ce nu putea gîndi vreaodată. Deci, eu nu eram.
Seara vorbeam cu EA. Glumeam, ne aduceam aminte de noaptea trecută, de peripețiile noastre, de ura față de unii. Am zis că aș ieși la un ceai, numaisă nu stau acasă. Am ieșit.
Eram două. EU și EA. Un ceai verde și unul de fructe. Și multe miliarde de discuții. Vorbeam de trecut, de situații ”neponeatnîe” în viața noastră. Vorbeam.
Mă simt fain. Simt că sunt deja. Mă bucur. De ce? Nuștiu.
EA este un motiv cred eu. Mă ascultă. Întotdeauna am apreciat oamenii care pot asculta. Dar pe lîngă aceasta maie și faptul că mă aude. Știe cînd să zică ceva pentru a mă susține. Știe cum brusc să treacă la altă temă, pentru că înțelege că pînă aici era.
Mă înțelege.
Merci că ai apărut în viața mea. :*
Comentarii
Trimiteți un comentariu