Vorbeam azi cu ea. Glumeam,de fapt. Glumeam pe seama altor glume, gen sfîrșitul lumii și chestii.
Îi ziceam că dacă nu va fi, atunci trebuie să fac un plan B. Ce includea? Simplu - un soț, un copil, o carte publicată, o călătorie în Franța. După care a urmat o pauză în care meditam, ce ar trebui să fac într-adevăr.
Cred că aș rămîne la punctele enumerate mai sus. Primele două ar fi pentru a satisface așteptările lui papa, care vrea la nebunie nepoți de la fiica sa mai mică (necătînd la faptul că are deja 3 nepoței), următoarele două ar fi pentru a-mi satisface condiția proprie.
Trist e faptul, că nici una din acestea nu va putea fi realizată în cele 46 de zile rămase. Și atunci? Rămîne să plecăm așa fără a nu trăi? Eu zic NU.
Creativitatea m-ar salva cred eu. Eu aș finaliza cartea care o scriu deja 3 ani, aș printa aceasta și aș da-o în dar prietenilor, pentru că ei vor fi întotdeauna cei mai fideli cititori ai mei.
Cu Franța, ar fi mai greu, însă atmosfera aș putea să o creez. Cred că, aș închiria un apartament și aș decora acolo totul, pe perete ar fi imaginea mare a Turnului Eifel, în cameră masuțe mici cu scaune din lemn, mult vintage. În aer ar fi vocea lui Edith Piaf, pe masă quelques croissants avec un tasse de thé.
Probabil sint egoistă, dar faza cu soț nu aș îndeplini. Totuși nu poți da ordin inimii, astfel rămîne papa puțin nesătisfăcut. În orice caz, aș lua un copil. În zilele noastre există mulți orfani, care au nevoie cineva.
Aș face toate acestea și cine știe, poate se va răsturna lumea cu piciorele în sus și rămînem toți în viață. Au de cîștigat mai mulțidin asta .
Deci, imaginația mea a jucat puțin.
Lăsați-vă duși de gînduri, da-ți frîu imaginației.
Îi ziceam că dacă nu va fi, atunci trebuie să fac un plan B. Ce includea? Simplu - un soț, un copil, o carte publicată, o călătorie în Franța. După care a urmat o pauză în care meditam, ce ar trebui să fac într-adevăr.
Cred că aș rămîne la punctele enumerate mai sus. Primele două ar fi pentru a satisface așteptările lui papa, care vrea la nebunie nepoți de la fiica sa mai mică (necătînd la faptul că are deja 3 nepoței), următoarele două ar fi pentru a-mi satisface condiția proprie.Trist e faptul, că nici una din acestea nu va putea fi realizată în cele 46 de zile rămase. Și atunci? Rămîne să plecăm așa fără a nu trăi? Eu zic NU.
Creativitatea m-ar salva cred eu. Eu aș finaliza cartea care o scriu deja 3 ani, aș printa aceasta și aș da-o în dar prietenilor, pentru că ei vor fi întotdeauna cei mai fideli cititori ai mei.
Cu Franța, ar fi mai greu, însă atmosfera aș putea să o creez. Cred că, aș închiria un apartament și aș decora acolo totul, pe perete ar fi imaginea mare a Turnului Eifel, în cameră masuțe mici cu scaune din lemn, mult vintage. În aer ar fi vocea lui Edith Piaf, pe masă quelques croissants avec un tasse de thé.
Probabil sint egoistă, dar faza cu soț nu aș îndeplini. Totuși nu poți da ordin inimii, astfel rămîne papa puțin nesătisfăcut. În orice caz, aș lua un copil. În zilele noastre există mulți orfani, care au nevoie cineva.
Aș face toate acestea și cine știe, poate se va răsturna lumea cu piciorele în sus și rămînem toți în viață. Au de cîștigat mai mulțidin asta .
Deci, imaginația mea a jucat puțin.
Lăsați-vă duși de gînduri, da-ți frîu imaginației.
Comentarii
Trimiteți un comentariu